Eroul zilei sau slava desarta

Fara indoiala, s-a intamplat ceea ce era de asteptat. Dan Diaconescu a fost eliberat. Moment minunat pentru toti cei care sustin valorile democratiei care, fie vorba intre noi, cam lipseste. S-a intors in studio unde il asteaptau, pe langa cei care il iubesc sincer, si o gramada de indivizi interesati, ca sa folosesc o expresie mai blanda. Se disting clar acestia printre cei multi. Il slavesc si il lauda desantat. Diaconescu e mandru si fericit. El nu multumeste lui Dumnezeu, ci crede ca tot ce se intampla se datoreaza lui. Multumeste oamenilor. Se vede deja la Cotroceni. Sper din tot sufletul ca acest succes sa nu fie un drum catre pierzania omului care a inventat televiziunea de apartament.

DD story

Nu am suficiente date pentru a ma pronunta asupra unei eventuale vinovatii a lui Dan Diaconescu, vizavi de acuzatiile pe care Parchetul i le aduce. Si datele astea nu le are nimeni momentan, cu exceptia avocatilor care il reprezinta. Dar stiu cine sunt dusmanii lui Diaconescu, acest nealiniat al mass-mediei romanesti. Si ei sunt "grei". Stim ca nu au scrupule. Am vazut cum acestia calca pe cadavre, cum acestia trec prin foc si sabie tot ce le sta impotriva, cum pun cu botul pe labe afaceristi de anvergura , cum fura pensiile, salariile si scuipa pe sudoarea omului simplu. Lupta care urmeaza nu va fi usoara . Fie ca la capatul acestei lupte inegale adevarul sa triumfe, legea sa fie lege pentru toata lumea si vinovatii sa mai si plateasca!

Tristetea poetului

Aflat intr-un moment greu al vietii, Adrian Paunescu dicteaza fiicei sale articolul aparut in "Jurnalul National" cu titlul "Scrisoare catre urmasii mei". Iata un fragment:

"Poporul român e condamnat la moarte. Liderii portocalii nu mai aud şi nu mai văd nimic, după ce au sărit la beregata salariilor, a pensiilor şi a indemnizaţiilor, au trecut la o redimensionare a balamucului. I se cer poporului român bani, după ce i se iau banii. Oligofrenii îi ameninţă pe cei care nu dau, fireşte, benevol, bani pentru tăşcălăul Băsescu-Boc şi ceilalţi. O râvnă specială dovedesc nemernicii să dărâme instituţia drepturilor de autor. Înapoi în copac, tuturor gorilelor păroase din jungla noastră! Înapoi în preistorie!

Cam asta e situaţia despre care voiam să vă vorbesc: faliment. Cam asta e mişcarea preferată a timpurilor noastre: prăbuşire. În ceea ce mă priveşte, nu cred că mai rezist. De aceea, m-am adresat vouă cu această scrisoare, ca să ştiţi ce e cu mine şi să nu vă surprindă nici una din nenorocirile care s-ar putea abate asupra mea. Va trebui să dăm înfăţişare concretă relaţiei dintre noi şi viitoarei despărţiri dintre noi. Natura, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge. Societatea, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge."

Sa-ti dea Dumnezeu sanatate, Adrian Paunescu!

Citeste aici tot articolul.

Pacaleala de 2 bani

Liderii şi parlamentarii PDL au primit ordin să nu se mai afişeze cu limuzinele şi jeep-urile de lux la intrevederea ce a avut loc la Snagov, de parca asta ar mai conta la cum sunt percepute de popor aceste hiene. Dar Bocul, ce face Bocul? Vine cu Mercedesul, iar in padure, inainte de intrarea la incinta din Snagov, s-a mutat intr-un Opel mai ieftin cu care apare in fata ziaristilor. Si uite asa a inteles primul ministru sa spele imaginea guvernului si sa faca si economie la buget! Halal!

Duminica a IV-a dupa Rusalii. Vindecarea slugii sutasului

Ce credinţă avea sutaşul! L-a uimit chiar şi pe Domnul. Ea stă în aceea că L-a mărturisit pe Domnul ca Dumnezeu al tuturor, Stăpân Atotputernic al tuturor celor ce sunt; de aceea L-a şi rugat: „Zi numai un cuvânt şi se va vindeca sluga mea. Cred că toate sunt supuse Ţie şi ascultă de porunca Ta”. Această credinţă o cere Domnul de la toţi ceilalţi; această credinţă o cere şi de la noi. Cel ce are asemenea credinţă nu duce lipsă de nimic şi orice ar cere primeşte. Aşa a făgăduit Domnul însuşi. O, de-am avea şi noi măcar o urmă a acestei credinţe! Dar şi aceasta e un dar, iar darul acesta trebuie cerut, şi cerut cu credinţă. Să-l cerem, dar, cel puţin cu simţământul că avem nevoie de el; să-l cerem cu stăruinţă, fără să cruţăm osteneala, ajutându-l totodată să se înfiripe în noi, prin cugetări potrivite şi în primul rând prin supunerea faţă de poruncile lui Dumnezeu.

Sfantul Teofan Zavoratul(sursa)